Wednesday, May 30, 2012

Două

1. Într-o duminică după-amiază, acum cîteva săptămîni, stătea să plouă, era linişte, mă cam lua cu somn. Se întunecase chiar bine, tuna prin apropiere, dar era devreme, poate un 4 jumătate să fi fost. Eram pe net, foarte preocupată, cînd aud un că sună cineva la vecinul de deasupra. Mă uit discret (!) pe geam: un tînăr cu un soi de pachet mare. OK. Apoi sună la noi.
Începe să picure, ies la poartă, pot să vă ajut cu ceva???
-Nu vreţi să cumpăraţi un tablou*? mă întreabă tînărul în engleză.
-Mulţumesc, nu prea cred...
-Dar măcar să vă uitaţi, poate vă place unul...
Pachetul era o mapă format mare, unde avea diverse picturi. În timp ce eu le-am frunzărit pe primele trei cam din avion, picura!!! pe mine şi pe picturi! (care erau totuşi în ceva folie), am aflat şi preţul - am precizat într-un post precedent că nu mă prea dau banii afară din casă. Imaginile erau clasicele Turnul Eiffel la apus, pisică neagră cochetă etc., temele le găsiţi peste tot unde stau pictorii cu operele în stadă.
Nu ştiam cum să mă retrag mai repede cînd m-a lovit, abia atunci, curiozitatea.
-Da' de unde eşti?
-Din Israel.
-Anivioletaanimeromania! am trîntit ca la concurs.
El s-a mirat că ce fac acolo, eu m-am mirat că ce face el acolo, i-am urat mult succes la vînzări şi pa.

Apoi m-au apucat mustrările de conştiinţă. Că puteam să-l chem în casă, puteam să-i ofer un ceai ceva şi mai ales puteam să profit (!) să vorbesc un pic cu un native speaker.

P. era la fotbal cred la subsol, a venit şi el în apartament, i-am povestit de artist. N-ar fi avut nimic împotrivă să-l chem în casă, ba chiar mi-a zis că cine ştie, dacă aş fi cumpărat ceva, poate peste ani ar fi avut cine ştie ce valoare!!! :-s

L-am abordat cînd suna la uşile vecinilor din partea cealaltă a casei, deja turna cu găleata, l-am întrebat dacă vrea să se adăpostească de ploaie. Nu părea preocupat de asta şi nici nu ştiu dacă alţi vecini au deschis binevoitori uşile.

Nu am idee de ce umbla el din uşă-n uşă să-şi vîndă picturile, adică da, să-şi vîndă picturile, dar oare îi venise lui ideea aşa? Şi s-a gîndit ia să merg în sătucul ăla, sigur găsesc nişte amatori de artă...?

Chiar mi-ar fi plăcut să stăm mai mult de vorbă.

*sau un desen sau o pictură, habar n-am exact, oricum, nu le vindea cu ramă şi nici nu le plimba cu tot cu rame. :-)

***

2. La cursul de ebraică ne prindem urechile de fiecare dată, mai protestăm, profesoara (Riki) are o răbdare colosală, cred că am mai scris că-mi place mult mult de ea. După unul din cursuri era afară cu un alt participant la curs (Kursteilnehmer!) :-). Am mers toţi trei o bucată de drum şi Riki povesteşte că urmează să plece în Italia şi şi-a luat un ghid de conversaţie/curs de limbă şi e aşa de greeeeeu!
Eu şi colegul ne-am uitat unul la altul şi i-am zis lui Riki:
-Dacă italiana e grea, atunci noi ce să mai spuneeeeem?!??!?!

13 comments:

  1. Pai, vio, raspunsul la intrebarea ta este, din punctul de vedere al unui lingvist, in intrebarea insashi: depinde de unghiul din care privesti.
    Daca ea e sabra, deci native speaker, italiana este coshmar, probabil, dar nu si araba.
    Noi, de l'autre cote, cu descendentza noastra burebistico-traiana: italiana? fleur a l'oreille!
    Ca in bancul cu rabinul din Buhushi: si tu ai dreptate, si ea are dreptate.

    ReplyDelete
    Replies
    1. "fleur a l'oreille! " esti magnifica!!!

      Delete
    2. exageraţi cu generozitatea complimentelor!! :-))

      Delete
  2. Păi, Vera, dat fiind că din cîte mi-a spus şi cred că am scris şi pe aici, părinţii ei erau din Iaşi sau în fine au plecat din Iaşi spre Israel şi limba ei maternă este româna, iar ebraica a învăţat-o abia la grădiniţă, chiar dacă poate n-a mai folosit româna de veacuri, tot o înţelege, zice ea (n-am probe). hence, italiana chiar ar trebui să fie fleor a lorei:-).
    şi chiar dacă n-ar fi niiici o legătură între română şi italiană, tot, prin faptul că ştie germană, deci cunoaşte alfabetul latin, tot e mai uşor:-). oricum ea chiar se văicărea de numa şi a trebuit s-o punem la punct. :-)

    mulţumesc de răspuns, mi-a plăcut! :-)

    ReplyDelete
  3. oooo Vio, studiezi ebraica! foarte fain:) scuza familiaritatea, te citesc de mult (si la fel pe suzi care nu prea mai scrie :p); 'de mult' inseamna cred vreo 4 ani... sau 5... cel putin in cazul lui Suzi :)

    am gasit zilele astea o carte faina (si eu nu stiu nici ebraica, nici germana nici yiddish): the joys of yiddish - http://www.amazon.com/Joys-Yiddish-Leo-Rosten/dp/067172813X .Cu ocazia asta am invatat vreo 3 cuvinte in yiddish si n-spe mii de poante/ mini-povesti. daca o gasesti pe la un anticariat/ in format pdf cred ca ti-ar placea :) ah, am citit acolo si povestea cu rabinul despre care zice Vera :)

    ReplyDelete
  4. Barabumbosaur,
    mulţumesc de comentariu! nicio problemă cu familiaritatea, mă bucur să mai apară cineva din neant :-) şi să scrie aici.
    O să mă uit după carte, unele preţuri mă sperie. :-)
    Zice în carte că era din Buhuşi rabinul? :-)

    ReplyDelete
  5. aleluia, sînt şi mai ieftine! :-)

    oricum merg azi la bibliotecă, o să mă uit după.

    uite:

    1) http://www.amazon.de/The-New-Joys-Yiddish-Completely/dp/0609806920/ref=sr_1_11?ie=UTF8&qid=1338454404&sr=8-11

    2) http://www.amazon.de/Jiddisch-kleine-Enzyklop%C3%A4die-Leo-Rosten/dp/3423209380/ref=sr_1_1?ie=UTF8&qid=1338454404&sr=8-1

    3) http://www.amazon.de/Jiddisch-Eine-kleine-Enzyklop%C3%A4die-Rosten/dp/3423243279/ref=sr_1_3?ie=UTF8&qid=1338454404&sr=8-3

    ReplyDelete
  6. Rabinul era dintr-o varianta poloneza de Buhusi :)
    In mod normal imi semnez comentariile ca Mih (si la un moment dat eram mai prezenta pe la Suzi) - dar acum a trebuit sa ma loghez some way or another ca sa pot comenta la tine, si contul meu de Gmail e pe un profil de Barabumbosaur :) un cuvant magic datorita caruia intr-a 6a am pierdut la spanzuratoare! si mi-a ramas porecla multi ani... :d

    chiar sunt curioasa daca gasesti cartea :) mai e si o editie updatata, care a fost modificata dupa ce a murit mr Rosten, dar mi-e sa nu-si fi pierdut tot farmecul... anyway, vezi tu ce gasesti si daca-ti place :)

    ReplyDelete
  7. Amuzant cu varianta poloneză! :-)

    Parcă ţin minte "Mih" de la Suzi, dar n-ai mai scris de ceva timp, plus că la unele posturi la Suzi cînd se ajungea lejer pe la 60 de comentarii, nu ştiu dacă reuşeam să le citesc pe toate.

    Eu credeam că la spînzurătoarea se joacă cu cuvinte "pe bune". :)

    La bibliotecă am văzut online că nu este. :( O pun pe listă pe amazon...
    Mersi din nou!

    ReplyDelete
  8. o sa incerc sa comentez mai des atunci, ori ca barabumbosaur, ori ca mih :) take care

    ReplyDelete
  9. Vio, eu am citit cartea asta acum un catralion de ani, avea multe povesti in spiritul si simtzul umorului evreiesc si un sistem foarte nostim sa itzi explice pronuntzia cuvintelor (itzi dadea un cuvint englezesc care suna similar, de exemplu). Cartea a aparut cred ca dupa ce a aparut o carte care a facut furori pe piatza americana si europeana, The Joy of Sex - si ea a fost urmata de o complet alta, numita in amintirea primeia, The Joy of Lex. Cu sexul n-am citit, dar the Joy of Lex e foarte misto si nostima, tzi-o recomand. De acolo tzin minte butada "Aga Khan but Immanuel Kant", de un paregzamplu.

    ReplyDelete
  10. Vera,
    încerc să bag la cap. simpatică butadă. :-)

    ReplyDelete